Experimentul chimic - observaţie şi interpretare

Acum, la început de vacanţă, vă propun să ne apropiem puţin de latura practică a chimiei, experimentul. Nu voi susţine o întreagă teorie didactico-pedagogică cu privire la experiment. Doresc să menţionez doar două aspecte care, pentru elevi, asigură succesul în activitatea de învăţare a chimiei prin experimente: observaţia şi interpretarea.
Observaţia se realizează cu ajutorul simţurilor; vedem o schimbarea a culorii mediului de reacţie, o efervescenţă (degajarea unui gaz), detectăm un miros diferit sau schimbarea temperaturii vasului în care se desfăşoară reacţia. În general, observaţia este răspunsul la întrebarea Ce se întâmplă?
Interpretarea se realizează pe baza observaţiilor. Interpretarea oferă răspunsuri la întrebarea De ce se întâmplă? De cele mai multe ori, pentru a emite o judecată cu valoare generală, este necesar să repetăm acelaşi experiment, în aceleaşi condiţii, modificând însă un singur parametru.

Şi  pentru a vă da posibilitatea să observaţi şi să interpretaţi, vă propun o serie de trei încercări, de vacanţă, cu privire la indicatori şi acţiunea diferitelor substanţe asupra acestora. Orice absolvent al clasei a IX-a şi chiar şi din gimnaziu, ştie că indicatorii sunt substanţe care au proprietatea ca în prezenţa unor anumite substanţe îşi modifică aspectul coloristic. De exemplu, fenolftaleina este incoloră în mediu neutru sau acid, iar in mediu bazic devine roşu-carmin, metil-oranjul este roşu-roz-oranj în mediu acid, iar în mediu bazic devine gălbui.
Poate vă veţi întreba de unde veţi găsi indicatori, aceştia fiind produşi de sinteză? Natura ne oferă, pe langă multe alte lucruri minunate şi posibilitatea de a obţine indicatori.
Un indicator natural se poate obţine din varza roşie, astfel:

• un sfert de varză roşie se taie fin, se acoperă cu 400 ml apă fiartă, lăsându-se 10 minute.
• zeama astfel obţinută se lasă să se răcească la temperatura camerei şi se strecoară.
• se adaugă cca. 5 ml etanol (se poate folosi alcool dublu rafinat, masurat cu o seringă)

Astfel se obţine o soluţie de indicator de culoare violet inchis.
Pentru a vedea modul de comporatare a indicatorului preparat, se pot folosi diverse soluţii care se găsesc prin gospodărie (oţet, zeamă de lămâie, leşie (conţine sodă caustică, deci cu atingeţi cu mâna), lapte de var (soluţie de var stins), soluţie de săpun).
Dacă nu aveţi eprubete, folosiţi sticluţe transparente, pe care în prealabil la spălaţi bine, pentru a îndepărta eventualele imporitaţi. Adăugaţi în fiecare sticluţă 1-2 picături de indicator şi agitaţi. Notaţi pe un caiet, denumirea substanţei conţinută de soluţie, culoarea iniţială şi culoarea după adăugarea indicatorului. Încercaţi să trageţi concluzii cu privire la modul de schimbarea a culorii.

Succes şi vacanţă plăcută.