Pas cu pas

Pe parcursul lecţiilor de chimie, elevii acumulează treptat cunoştinţele necesare rezolvării problemelor complexe. Mai jos este prezentată o astfel de problemă care se pretează la o astfel de abordare secvenţială.


Despre hidrocarbura A se cunosc următoarele date:

• Conţine 87,8%C
• Adiţia halogenilor decurge în raport molar A:X₂ = 1:1
• 4,1 grame A adiţionează 8 grame de Brom.
• Catena nu prezintă ramificaţii

Determinaţi formula moleculară şi de structură a hidrocarburii A


Rezolvare:
În primul rând din textul problemei observăm ca este vorba despre o hidrocarbură adică o substanţă în compoziţia căreia regăsim C şi H.

Se cunoaşte conţinutul procentual de Carbon, deci, prin scădere din 100 se află conţnutul în Hidrogen. (%H=12,2%).Aplicând algoritmul clasic de determinare a formulei brute obţinem (C₃H₅)_{n
Având în vedere faptul că adiţia halogenilor decurge în raport molar de 1:1 putem trage concluzia că hidrocarbura A conţine o singură legătură dublă între 2 atomi de Carbon.}
4,1 grame hidrocarbură A adiţionează 8 grame de Brom.

 

Din reacţia de mai sus se determină masa moleculară M_A=82 g/mol, astfel că, din formula brută se obţine formula moleculară C₆H₁₀. Nesaturarea echivalentă fiind NE=2, coroborat cu faptul că există doar o singură legătură dublă iar catena nu prezintă ramificaţii, structura hidrocarburii este:

ciclohexena.

După cum se poate observa, rezolvarea acestei probleme ne conduce prin ouă capitole ale chimiei organice: cel legat de structura substanţelor organice precum şi capitolul despre hidrocarburile nesaturate.

Amestec şi procente

În afara problemelor în care arderea hidrocarburilor este utilizată ca metodă cantitativă de determinate a formulelor moleculare, exista o seamă de probleme în care se foloseşte arderea amestecurilor de hidrocarburi, cunoscute de aceasta dată, cea mai frecventă cerinţă fiind determinarea compoziţiei amestecului, în procente de masă sau moli. Un exemplu în acest sens îl constituie problema de mai jos.
Un amestec de propenă şi etenă cu volumul de 6,72 cm³ este supus combustiei, obţinându-se 15,68 cm³ de CO₂ măsurat în condiţii normale. Determinaţi compoziţia în procente de moli a amestecului de hidrocarburi supus combustiei.


Deoarece cerinţa problemei este aceea de a calcula compoziţia în procente de moli a amestecului iniţial, recomand transformarea cantităţilor volumetrice în moli. Astfel, amestecul iniţial de hidrocarburi (6,72 cm³), transformat în moli va fi de 0,3 mmoli. Analog, pentru CO₂ rezultat vom obţine 0,7 mmoli.


Scriem ecuaţiile reacţiilor chimice de argere pentru fiecare hidrocarbură în parte şi notăm:
- n₁ numărul de moli de propenă
- n₂ numărul de moli de etenă
- a numărul de moli de CO2 obţinuţi din arderea propenei
- b numărul de moli de CO2 obţinuţi din arderea etenei

Cunoaştem că n₁+n₂=0,3 şi a+b=0,7
De pe ecuaţiile reacţiilor se determina a=3n₁ şi b=2n₂.
Rezolvând sistemul astfel obţinut, se detrmină n₁=0,1 mmoli C₃H₆ şi n₂=0,2 mmoli C₂H₄, iar compoziţia în procente de moli va fi 33,33% C3H6 respectiv 66,67%c2H4.


De reţinut faptul că în cazul amestecurilor de gaze, compoziţia în procente de moli este egală cu compoziţia în procente de volum.