Ciclizare intramoleculară și altele...

 Am primit următoarea întrebare:

Nu reacționează cu reactivul Tollens, nu poate forma ciclu piranozic intramolecular și poate forma tetraacetat la tratare cu anhidridă acetică:

1. 2,3,4,5-tetrahidroxipentanal;
2. 1,2,4-trihidroxi-3-oxo-butan;
3. 1,3,4,5-tetrahidroxi-2-pentanonă;
4. HO-CH₂-(CHOH)₃-COOH;
5. O=CH-(CHOH)₃-COOH.

Pentru a rezolva rapid un astfel de item trebuie să înțelegem foarte bine informațiile din textul care precede lista de variante și anume:

• nu reacționează cu reactivul Tollens: nu are grupă aldehidă;
• nu poate forma ciclu piranozic: la o ciclizare internă între o grupă OH și o grupă carbonil, se formează o structură heterociclică formată din 5 atomi de carbon și unul de oxigen (6 atomi în total);
• poate forma tetraacetat, la tratare cu anhidrida acetică: trebuie să existe 4 grupe OH care pot fi esterificate.

Analizând variantele observăm că:

A: nu poate fi corect deoarece conține grupă aldehidă (pentanal)

B: nu poate fi corect deoarece are doar trei grupe OH (trihidroxi)

D: nu poate fi corect deoarece are doar trei grupe OH (HO-CH₂-(CHOH)₃-COOH)

E: nu poate fi corect deoarece are doar trei grupe OH și grupă aldehidă O=CH-(CHOH)₃-COOH

În concluzie, răspunsul corect este C; 1,3,4,5-tetrahidroxi-2-pentanona având:

• grupă cetonă (rezistentă la acțiunea reactivului Tollens)
• 4 grupe hidroxil
• formează ciclu furanozic (4 atomi de carbopn și unul de oxigen) între grupa hidroxil a atomului de carbon 5 și grupa cetonă de la atomul de carbon 2.

Răspuns (1) - Săpunurile și apa dură

 Referitor la întrebarea din comentariul de aici răspunsul este simplu și ține doar de atenția la detalii.

Dacă analizăm afirmația 2. (La spalare cu apa dura, CH₃-(CH₂)₁₄-COONa va forma precipitate de stearat de calciu și stearat de magneziu) trebuie să observăm că:

CH₃-(CH₂)₁₄-COONa

este palmitat de sodiu care, utilizat la spălare în apă dură va duce la formarea de palmitat de calciu sau magneziu, în niciun caz la obținerea de stearat.

Acesta este motivul pentru care afirmația 2 este incorectă.

Atenția la detalii este o condiție esențială în reușita la astfel de examene și ulterior în profesia de medic. De foarte multe ori, un mic detaliu poate face diferența între viață și moarte.

Succes!

Sfaturi pentru candidații la admiterea în Facultățile de Medicină, Medicină dentară și Farmacie

1. Alegerea centrului de examen
   Înainte de înscriere, informează-te temeinic despre fiecare facultate: concurența, stilul subiectelor, condițiile de examen și facilitățile oferite studenților. Alege centrul unde consideri că te poți exprima cel mai bine, nu doar în funcție de apropiere geografică.

2. Consultarea tematicii de examen
   Fiecare facultate publică anual tematica și bibliografia oficială. Verifică-le pe site-ul universității și folosește-le ca ghid principal de studiu. Nu învăța „după ureche” sau din surse neoficiale.

3. Studiul bibliografiei recomandate
   Parcurge mai întâi teoria din manualele oficiale, subliniind conceptele-cheie și realizând scheme sintetice. Ulterior, treci la aplicații: calcule, reacții, diagrame și exemple. Construiește conexiuni între noțiuni.

4. Rezolvarea de teste și simulări
   Antrenează-te cu teste grilă din anii anteriori, simulări oficiale și neoficiale. Măsoară-ți constant timpul de rezolvare și urmărește progresul. Acest exercițiu te ajută să te familiarizezi cu structura examenului.

5. Reluarea itemilor greșiți
   Analizează cu atenție fiecare greșeală. Notează explicațiile în caiete de recapitulare. Multe întrebări din examene se repetă sub forme similare, așa că învățarea din greșeli este esențială.

Dacă aveți întrebări, nelămuriri sau nu înțelegeți cum se rezolvă o problemă, lăsați un comentariu. În limita timpului vă voi răspunde într-o postare separată!